Our countries
Radonul pătrunde din sol, în clădiri prin fisurile din pereți sau fundații, prin pardoseli și pe lângă tubulatura utilizată pentru instalații. Nivelul de concentrație a radonului în interiorul clădirilor variază drastic de la o oră la alta, de la o zi la alta sau de la o lună la alta, în funcție de câțiva factori:
• Gradul de ventilație al clădirilor
• Variația presiunii și a temperaturii
• Obiceiul și modalitățile de aerisire a încăperilor
În plus, nivelul de radon din interior este în mod semnificativ mai mare iarna decât vara, datorită diferenței de temperatură dintre încăperile încălzite și temperatura scăzută de afară.
Odată inhalat, radonul poate să afecteze în mod critic buna funcționare a sistemului respirator, având ca țintă precisă plămânii. In baza studiilor largi efectuate pe cohorte mari de populatie, Agenţia Internaţională pentru Studiul Cancerului (IARC) clasifică radonul ca fiind principalul agent de mediu cancerigen pentru populaţie.
Organizația Mondială a Sănătății numește radonul ca fiind prima cauză de cancer pulmonar în rândul nefumătorilor, respectiv a 2-a cauză de risc pentru fumatori. Ca atare, combinația dintre expunerea la radon și fumat este extrem de toxică pentru plămâni.
Pentru a înțelege cât de toxic poate fi, atunci când se atinge ceea ce putem considera limita maximă de expunere la radon (300 Bq/m3), aceasta este echivalentă cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an, la care adăugăm și efectele cauzate de fumatul a 16 țigări/zi.
În România, 16 județe înregistrează niveluri de concentrație ale radonului care depășesc pragul admis. Aceste județe sunt : Alba, Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sibiu, Sălaj, Satu Mare și Timiș. Media aritmetică a concentrației de radon în aceste zone este de aproape 3 ori mai mare decât media națională. Transilvania este regiunea cea mai expusă la creșteri ale nivelului de radon din aer, dar și marile centre urbane, cum ar fi: București, Iași, Timișoara și Constanța, sunt considerate zone cu un risc ridicat.
Menționăm că harta prezentată este proprietatea Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
A) Prima soluție și cea mai ușoară metodă este asigurarea unei ventilații și aerisiri corecte a încăperilor și clădirilor. Camerele care stau închise mult timp, fără aerisire corespunzătoare au șansa să acumuleze radon pe termen lung.
B) A doua soluție este testarea caselor pentru nivelul de radon. Acest lucru se poate realiza prin utilizarea unor teste certificate de Laboratorul de Încercări Radon ”Constantin Cosma” – LiRaCC, singurul laborator complex din România autorizat de către CNCAN ca Laborator notificat de încercări, având experienţă şi recunoaștere internațională de peste 15 ani. Aceste teste măsoară pe termen lung concentrația de radon în aerul din interiorul tuturor tipurilor de clădiri - publice, locuri de muncă și case rezidențiale.
C) A treia soluție, și de altfel cea mai cuprinzătoare, o reprezintă instalarea de membrane hidroizolante. Ele sunt soluția pe termen scurt, mediu și lung pentru protejarea împotriva acumulării de radon.
Nivelul de referință, stabilit în România prin legislația în vigoare, pentru concentrația activității de radon în interior este de 300 Bq/m³. Peste această valoare avem obligația de a lua măsuri, ca urmare a riscurilor de sănătate! Conform ANEXEI Nr. 10 din Ordinul CNCAN Nr. 153/2023, Planul de acțiuni la locurile de muncă alin. 2: Planul de acțiuni la locurile de muncă și în alte tipuri de clădiri prevede următoarele obligativități pentru locurile de muncă definite la Art. 22-24 din metodologie:
1. realizarea măsurării de depistare a concentrației de activitate de radon în aerul din interiorul clădirilor într-un termen de 6 luni de la nota de informare
2. realizarea măsurilor de control și de remediere într-un termen de 12 luni, dacă în urma măsurării de depistare se constată un rezultat al măsurărilor radonului mai mare de 300 Bq/m³ în baza buletinului emis de către laboratoarele desemnate.
3. realizarea planului de remediere de către personalul specializat în radon.
4. aplicarea măsurilor de remediere de către companii specializate, în baza planului de remediere realizat de către personalul specializat în radon, într-un termen de 12 luni.
5. realizarea măsurărilor de urmărire pentru a se demonstra eficiența măsurilor de remediere se determină obligatoriu de către laboratoarele desemnate de CNCAN.
6. informarea tuturor lucrătorilor despre scopul și specificațiile rezultatului măsurilor de radon.
7. realizarea tuturor măsurărilor de radon, de depistare, de control și de urmărire, se face de către laboratoarele desemnate de CNCAN.
Planul de acțiune la radon într-o clădire existentă presupune abordarea celor 4 etape, după caz, și este redat schematic în imagine.
Radonul se poate acumula în orice tip de clădire - construcții noi/ vechi, bine izolate sau bine ventilate, cu / fără subsoluri.
Indicatorul CARIA defineşte „concentrația de activitate a radonului, ca medie anuală, în aerul din interior, exprimată în Bq/m3”.
Stabilirea măsurilor de remediere - se realizează după o evaluare a surselor de radon, a căilor de acces ale radonului în interiorul clădirii, respectiv a particularităților amplasamentului clădirilor.
3 Niveluri de măsuri, în funcție de Indicatorul CARIA măsurat în clădire, în baza unui Plan de remediere adecvat.
Soluția de remediere se elaborează de către un specialist în radon/ din domeniile tehnice: inginerie civilă, ingineria instalațiilor/instalaţii pentru construcţii, ingineria mediului, arhitectură, proiectare a construcţiilor etc.
Suntem aici pentru a vă ajuta cu orice informații legate de radon, testare sau soluții de remediere.
M: +40 740 37 37 63